Nichita Stănescu[Nichita_Stanescu]

Elukoha linn: Ploiești
Vaikekeel


Biograafia Nichita Stănescu

Isiklik veebileht Nichita Stănescu


 Use this address to access this author page : 

Need on selle autori kõige uuemad tekstid:

Need on selle autori kõige uuemad tekstid:

Kommentaarid:

Texts submited to the virtual library:

Lehekülg: 19 : 18 : 17 : 16 : 15 : 14 : 13 : 12 : 11 : 10 : 9 : 8 : 7 : 6 : 5 : 4 : 3 : 2 : 1

respirări : fragment 19
Luule 2003-08-12 (10644 hits )

Retina lui Homer (I) : din vol. "Antimetafizica l"
Personals 2002-06-27 (9409 hits )

Retina lui Homer (II) :
Personals 2003-04-10 (9026 hits )

Ridicare de cuvinte :
Luule 2003-03-12 (9147 hits )

Ritual :
Luule 2004-09-30 (8311 hits )

Ritual : Plâng în fața cifrei cinci...
Luule 2009-08-04 (8329 hits )

Ritual de iarnă :
Luule 2003-01-09 (10376 hits )

Roata cu o singură spiță :
Luule 2003-03-15 (10115 hits )

Rolul literaturii : din volumul "Amintiri din prezent"
Personals 2003-10-23 (37678 hits )

Rug și rugă primăverii :
Luule 2006-02-22 (10059 hits )

Rugă :
Luule 2009-05-10 (9117 hits )

Rugăciunea :
Luule 2003-03-07 (9871 hits )

Rugăciunea :
Luule 2006-05-22 (8093 hits )

Rugare :
Luule 2003-02-28 (8749 hits )

Rugare : Mai urât decât sunt pot fi văzut...
Luule 2009-08-03 (8185 hits )

Să ningă peste noi :
Luule 2010-09-03 (17589 hits )

Să nu ne ferim de suferință :
Luule 2009-08-04 (11087 hits )

Să nu se spargă gheața :
Luule 2009-04-10 (8729 hits )

Sad Love Song : Trans. Al Căprariu, Ion Deaconescu
Luule 2010-10-09 (9672 hits )

Sala tronului :
Luule 2004-09-30 (8156 hits )

Salt :
Luule 2002-06-15 (9461 hits )

Sâmbătă, cu motociclete :
Luule 2010-10-31 (12448 hits )

Sandaua lui Marc Aureliu : din Respirări, București 1982
Essee 2005-02-25 (14416 hits )

Sandule os lung :
Luule 2005-11-10 (8203 hits )

Sărutul :
Luule 2002-12-05 (34311 hits )

Savonarola :
Luule 2005-12-14 (8896 hits )

Schimbarea :
Luule 2003-03-29 (8347 hits )

Schimbarea aerului :
Luule 2009-05-05 (7692 hits )

Schimbarea la față :
Luule 2003-03-09 (9077 hits )

Schimbătorul de viteze :
Luule 2002-06-23 (10056 hits )

Șchiopătau munții :
Luule 2003-03-16 (8751 hits )

Scriere : Lui Constantin cu prilejul Sfântului Nichita Gotul
Luule 2009-08-04 (7272 hits )

Scriptură :
Luule 2003-03-04 (8645 hits )

Scriptura întâia :
Luule 2009-08-03 (8126 hits )

Scrisoare :
Luule 2020-11-18 (2683 hits )

Scrisoare medievală :
Luule 2005-02-18 (11381 hits )

Scrisori :
Luule 2003-03-18 (10321 hits )

Scrisorile de dragoste : sau Înserare de seară
Personals 2006-01-16 (15538 hits )

Scularea din somn :
Luule 2006-04-14 (7766 hits )

Scurtă povestire : Manuscriptum 2003
Luule 2005-11-01 (12189 hits )

Scuturarea pomilor :
Luule 2009-08-04 (7285 hits )

Se dedică primului actor :
Luule 2003-07-21 (8239 hits )

Se uita cu ochii negri :
Luule 2009-04-11 (9486 hits )

Seara pe deal :
Luule 2003-11-17 (8536 hits )

Secunda vieții mele :
Luule 2009-08-04 (9924 hits )

Semn 1 :
Luule 2003-03-23 (8330 hits )

Semn 2 :
Luule 2003-03-23 (8228 hits )

Semn 3 :
Luule 2003-03-23 (8024 hits )

Semn 4 :
Luule 2003-03-23 (8409 hits )

Semn 5 :
Luule 2003-03-23 (7704 hits )

Biograafia Nichita Stănescu

Nichita Stănescu, numele la naștere Nichita Hristea Stănescu, (n. 31 martie 1933, Ploiești, județul Prahova — d. 13 decembrie 1983 în Spitalul Fundeni din București) a fost un poet, scriitor și eseist român, ales post-mortem membru al Academiei Române.

Considerat atât de critica literară cât și de publicul larg drept unul dintre cei mai de seamă scriitori pe care i-a avut limba română, pe care el însuși o denumea „dumnezeiesc de frumoasă”, Nichita Stănescu aparține temporal, structural și formal, poeziei moderniste sau neo-modernismului românesc din anii 1960-1970. Ca orice mare scriitor, însă, Nichita Stănescu nu se aseamănă decât cu el însuși, fiind considerat de unii critici literari, precum Alexandru Condeescu și Eugen Simion, un poet de o amplitudine, profunzime și intensitate remarcabile, făcând parte din categoria foarte rară a inventatorilor lingvistici și poetici.

A fost laureat al Premiului Herder și nominalizat la Premiul Nobel pentru Literatură (1980).

În perioada 1944 - 1952 a urmat Liceul „Sf. Petru și Pavel”, devenit „Ion Luca Caragiale” din Ploiești, pentru ca ulterior, între 1952 - 1957 să urmeze cursurile Facultății de Filologie a Universității din București.

În 1952, s-a căsătorit cu a doua dragoste a sa din adolescență, Magdalena Petrescu, dar cei doi se vor despărți după un an. În 1962 s-a căsătorit cu poeta și eseista Doina Ciurea, din a cărei dragoste se va plămădi tema volumului O viziune a sentimentelor. Ulterior, fiind împreună cu poeta și autoarea Gabriela Melinescu, se vor inspira reciproc în a scrie și a construi universuri abstracte. În 1982 se căsătorește cu Todorița (Dora) Tărâță.

1955 - Nichita și-a adunat poeziile sale „bășcălioase”, scrise, după propriile sale cuvinte, „fără mamă, fără tată”, într-un volum numit Argotice — cântece la drumul mare și publicat foarte târziu, după moartea sa, în 1992, de Doinea Ciurea
1957 - În luna martie, Nichita Stănescu debutează simultan în revistele „Tribuna” din Cluj și în „Gazeta literară” cu trei poezii.
1957-1958 - Este pentru scurt timp corector și apoi redactor la secția de poezie a Gazetei literare (director Zaharia Stancu).
1960 - La sfârșitul anului debutează cu volumul Sensul iubirii.
1963 - Are loc prima călătorie peste hotare a poetului în Cehoslovacia.
1964 - Apare la începutul anului O viziune a sentimentelor, un volum cu care poetul primește Premiul Uniunii Scriitorilor. O cunoaște pe poeta Gabriela Melinescu, și în tensiunea relației lor poetul creează cele mai explozive poeme ale sale.
1965 - Apare în martie volumul de poezii Dreptul la timp.
1966 - Publică la Editura Tineretului volumul 11 elegii. Elegiile vor aparea integral însă abia în anul următor, în prima sa antologie, Alfa.
1967 - Trei volume ale sale sunt tipărite: Roșu vertical, antologia Alfa și volumul de poezii Oul și sfera.
1969 - Tipărește Necuvintele, care primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Mai apare și volumul de poezii Un pământ numit România. Este numit redactor-șef adjunct al revistei „Luceafărul”, alături de Adrian Păunescu.
1970-1973 - Devine redactor-șef adjunct la „România literară”, revistă condusă de Nicolae Breban.
1970 - Publică volumul În dulcele stil clasic și a doua antologie din opera sa cu un titlu neutru, Poezii. Susține o rubrică lunară în revista „Argeș”.
1971 - Apar în Iugoslavia două cărți traduse: Belgradul în cinci prieteni, ediție bilingvă de poezii inedite și Nereci (Necuvintele).
1972 - Publică două noi volume de poezii: Belgradul în cinci prieteni și Măreția frigului. Pentru volumul de eseuri Cartea de recitire obține pentru a treia oara Premiul Uniunii Scriitorilor.
1973 - Scoate o antologie de poezii de dragoste Clar de inimă.
1974 - În martie, de ziua lui, are o revelație a morții sub forma unui îngrozitor tunel oranj.
1975 - Obține pentru ultima oară Premiul Uniunii Scriitorilor și i se atribuie Premiul internațional Johann Gottfried von Herder (a se vedea premiul Herder). Tipărește cea de-a patra antologie a sa, Starea poeziei, în populara colecție Biblioteca pentru toți. Devine publicist comentator la „România literară”. Se mută în ultima sa locuință, din Str. Piața Amzei nr. 9. În fața geamului apartamentului său crește celebrul salcâm Gică.
1977 - La 4 martie poetul încearcă, în zadar, să-l salveze pe prietenul său Nicolae Ștefănescu, și este lovit de un zid care s-a prăbușit după cutremur. În urma șocului suferă o paralizie de scurtă durată a părții stângi a corpului care va lăsa ceva sechele și după vindecare.
1978 - Publică volumul de poezii Epica Magna, care primește în același an premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române
1979 - Lansează volumul de poezii Opere imperfecte.
Editura Narodna Kultura din Bulgaria îi publică volumul Bazorelief cu îndrăgostiți, traducător Ognean Stamboliev.
1980 - Propus de Academia suedeză, poetul candidează la Premiul Nobel pentru literatură, alături de Elytis, Frisch, Senghor și Borges. Premiul este acordat poetului grec Odysseas Elytis. Discul „Nichita Stănescu - o recitare”, realizat de Constantin Crișan in colaborare cu Augustin Frățilă, este pus în vânzare de Casa de discuri Electrecord.
1981 - În august are prima criză hepatică. Aceste crize vor continua în toamnă și poetul se internează la spitalul Fundeni.
1982 - În februarie moare tatăl poetului. Volumul Noduri și semne, subintitulat Recviem pentru moartea tatălui este o selecție din tot ce a scris poetul de la ultima sa apariție editorială.
În iulie se căsătorește cu ultima sa soție, Todorița Tărâță (Dora). Călătorește prin Macedonia și Iugoslavia, înainte să-și fractureze piciorul stâng în luna noiembrie în Vrancea, accident care-l va imobiliza în casă timp de șase luni.
1983 - La finele lunii ianuarie, Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu solicită directorului Editurii Albatros, Mircea Sântimbreanu, publicarea între coperte a lucrării Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu.
1983 - Ascunde față de toți semnele maladiei sale, afișându-se optimist, iar medicii se declară uimiți de rezistența și vitalitatea sa extraordinară. La 31 martie, la împlinirea a 50 de ani de viață, poetului i se organizează o sărbătorire națională.
Continuă să-i apară traduceri ale poeziilor peste hotare, în special în Iugoslavia. În timpul unei călătorii în această țară va avea o criză foarte gravă, ce necesită intervenția medicilor.
Pe 12 decembrie, pe la miezul nopții, durerile din zona ficatului devin îngrozitoare și este adus cu salvarea la Spitalul de urgență unde crizele sunt extrem de violente și poetul se stinge din viață fix la orele două și zece minute. Ultimele sale cuvinte sunt: „Respir, doctore, respir”.
1985 - Apare volumul inedit Antimetafizica, Nichita Stănescu însoțit de Aurelian Titu Dumitrescu, Editura Cartea Românească, 1985, (inițial Nichita Stănescu și Aurelian Titu Dumitrescu au publicat în întregime Antimetafizica în suplimentul literar al „Scânteii Tineretului”, în 1983).
1992 - Este editată Argotice — cântece la drumul mare, subintitulată „poezii”, ediție alcătuită, îngrijită și prefațată de Doina Ciurea, București, Editura Românul, 1992.
2001 - În Bulgaria, la Editura Zaharie Stoyanov, apare O viziune a sentimentelor, traducător Ognean Stamboliev.